E zi de week-end în Bali, dar asta nu schimb cu nimic atmosfera din acest colț al lumii, binecuvîntat de zei și ocrotit de natură. Poate doar numărul ceva mai mare al australienilor veniți să-și petreacă aici sfîrșitul de săptămînă să-ți de o senzație de schimbare față de celelalte zile. Pentru australieni, Bali e destinația cea mai la îndemînă, la 3-4 ore de zbor și cu prețuri pe care le poate suporta foarte lesne chiar și un șomer din Melbourne, Perth sau Sydney. De altfel, mulți șomeri asta și fac, se mută în Bali și trăiesc liniștit cu ajutorul de șomaj primit din partea guvernului australian.
Citeste mai mult …
”Ladies and gentlemen, good afternoon. This is your captain speaking”. Trecuseră deja 9 ore de cînd decolasem din Doha, iar apropierea aterizării în Bali deja se simțea. Stewardesele începuseră să împartă tăvițele cu mîncarea ce ar fi trebuit să fie micul dejun, dar de fapt era prînzul, lumea se ridica de pe scaune ca să mai alunge din amorțeală, iar în jurul toaletelor se formaseră deja cozi. Anunțul comandantului a confirmat ceea ce ne transmitea și ecranul din fața fiecărui scaun, că zborul nu va mai dura mult. ”În 30 de minute vom ateriza pe aeroportul din Denpasar-Bali, destinația noastră. Sperăm că ați avut un zbor plăcut împreună cu ”Qatar Airways”.
Citeste mai mult …
Ca orice om de pe planeta asta am și eu pasiunile mele. Pe cea mai mare cred că o cunoaște toată lumea. ”Dacă-ți place ce faci, nu vei munci nici o singură zi din viața ta”, spune o vorbă veche și celebră, atribuită lui Confucius, cu toate că eu am ceva dubii că în perioada în care a trăit marele filozof chinez era foarte clar delimitată noțiunea de muncă, în sensul său de azi. Dar, slavă Domnului, mergînd pe firul acestei idei, n-am muncit nici o zi în cei (deja) 20 de ani pe care i-am petrecut în presă. Această pasiune, devenită meserie, m-a ajutat în celelalte două: să călătoresc și să mănînc.
Citeste mai mult …
Ca de obicei cînd vine vorba de o confruntare împotriva Ungariei, indiferent de sport, totul devine mai contondent, mai agresiv, mai lipsit de discernămînt. Iar dacă respectiva confruntare e la fotbal și încă într-un meci foarte important, contondența se mărește, e deja la puterea a treia, dacă nu cumva a patra. Scufundată într-o mare de indiferență națională, după ce naufragiase într-un ocean de mediocritate, ”naționala” României n-a mai stîrnit de mult atîta pasiune. Partida cu Ungaria, venită după un succes în Grecia și într-o grupă de calificare din care Parisul se vede limpede, chiar și fără să fim integrați în spațiul Schengen, partida cu Ungaria așadar reprezintă un prilej cum nu se poate mai nimerit pentru unii să-și strige patriotismul, ba să-l și arate prin manifestări infantile sau cretine, după caz.
Citeste mai mult …
Se spune că principalul atu al minţii omului ar fi extraordinara capacitate de a trece peste durere. Sînt dimineţi în viaţă cînd ne trezim zîmbind, surîzînd cu ochii încă închişi, dispuşi să ne asumăm o nouă zi din universul existenţei noastre. Sînt însă şi dimineţi cînd totul pare invers, cînd tristeţea se infiltrează în suflet şi-l inundă, transformîndu-l într-un ocean de angoase şi nelinişti. Depinde doar de noi să trecem cu bine peste ambele faze.
Citeste mai mult …
”Lăsați viața să vă surprindă! S-ar putea să vă surprindă plăcut cîteodată”. E o vorbă care mie îmi place teribil, un sfat pe care l-am dat și-l voi da tuturor. Nu mai știu unde am auzit-o sau de la cine, chiar nu cred că are importanță asta. Mult mai important e mesajul, iar dacă stăm bine să ne gîndim, de multe ori viața ne-a făcut surprize plăcute, în momente cînd nu ne așteptam. Așa e logic să se întîmple, niciodată viața nu e liniară, iar destinul e o alternanță între bine și rău. Binele continuu e o utopie, la fel cum răul permanent nu există. Navigăm tot timpul între un țarm și celălalt, ideea e să ne bucurăm pe cît putem de momentele bune ale debarcării în zona bună, pentru că de zona rea nimeni nu e scutit.
Citeste mai mult …
Caută-mă!