N-a fost loc de neprevăzut pe ”Santiago Bernabeu”, din motive pe care o să încerc să le descifrez mai jos, dar surpriza a venit de la Manchester. Pentru mine, necalificarea PSG-ului în dauna lui Manchester City poate fi catalogată în această categorie. Este al treilea sezon consecutiv în care parizienii se opresc în ”sferturi”, dar ideea e că ne aflăm în anul în care era de așteptat, conform proiectului inițial, ca PSG să realizeze ceva mai mult în Champions League. Dar să le luăm pe rând. Citeste mai mult …
De ceva vreme n-am mai avut sferturi de finală în Champions League care să fie deschise oricărui deznodământ după prima manșă. Niciuna dintre partide nu are o favorită certă și există destule posibilități ca tragerea la sorți a semifinalelor să includă favoritele Barcelona, Bayern, PSG și Real Madrid, dar și să fie formată din Atletico Madrid, Benfica, Manchester City ori Wolfsburg. Scorurile din tur lasă loc oricăror variante, calcule și discuții. Dacă Wolfsburg a bătut pe 2-0 pe Real Madrid în, aparent, cea mai dezechilibrată confruntare a ”sferturilor”, deja orice e posibil. Citeste mai mult …
Când a spus, înainte de tragerea la sorți a ”sferturilor”, că mai degrabă și-ar dori să pice cu Real, Bayer sau PSG decât cu Atletico, Luis Enrique știa ce știa. Vorbea de Atletico, dar se referea în mod evident la Diego Simeone. Și asta în ciuda statisticilor, care arată un șir deja important de victorii consecutive ale catalanilor. În momentul de față nu cred că există alt antrenor în fotbalul european capabil să pună în scenă un stil de fotbal cu care să scoată peri albi oricărui adversar. Poate să placă sau să nu placă, poți sau nu empatiza cu stilul lui, dar nu-i poți nega meritele, nu-i poți da la o parte virtuțile și nici nu-l poți exclude din categoria antrenorilor mari doar pe motiv că fotbalul pe care-l propune el e mai puțin estetic decât al altora. Fotbalul e făcut pentru rezultate, estetica își are rolul său, dar nu cel mai important în obținerea acestor rezultate. Citeste mai mult …
Cunoașteți probabil expresia ”și-au dorit mai mult victoria”. Deși nu prea mai e folosită azi, a avut momentele sale de glorie. O relicvă a limbajului de lemn de dinainte de 1989 s-a constituit deseori în primul deceniu de după 1990 drept o scuză perfectă pentru a masca înțelegerile existente între cluburi, o explicație aruncată ziariștilor care vedeau blaturi din partea celor care chiar le făceau. În esență, ideea pare lipsită de sens, dar are și părțile sale de adevăr. Pe care le-am constatat în acest ultim episod din ”El Clasico”, cel de sâmbătă seară. Citeste mai mult …
Marele duel al Spaniei găsește cele două protagoniste despărțite de 10 puncte. FC Barcelona ocupă prima poziție după 30 de etape, cu 76 de puncte, în timp ce Real Madrid se află pe locul 3 și contează pe 66 de puncte, cu unul mai puțin decât concitadina Atletico. Citeste mai mult …
Confruntările dintre Real Madrid și FC Barcelona au devenit, cel puțin în acest secol, repere extrem de importante pentru orice iubitor al fotbalului. În fiecare vară este așteptată cu sufletul la gură ziua tragerii la sorți a etapelor pentru a se afla când vor fi cele două episoade din ”El Clasico”, iar posibilitatea ca rivalele să se mai afle față în față în diverse alte competiții conexe Primerei Division devine un bonus extrem de apetisant. Pentru cei în cauză, pentru Barcelona și Real Madrid așadar, duelul face parte din categoria partidelor ce nu trebuie sub nicio formă pierdute, ce trebuie pregătite la detaliu, ce pot salva sau ruina un sezon. Citeste mai mult …
Caută-mă!