ALLEGRI, MA NON TROPPO

ALLEGRI, MA NON TROPPO

Să fim cât se poate de sinceri, ca un club să se despartă de antrenorul care tocmai a câștigat campionatul nu e neapărat cea mai obișnuită situație în fotbalul de azi. Cu atât mai mult cu cât acest campionat e al 5-lea consecutiv. Max Allegri va pleca de la Juventus, iar din ceea ce se simte dinspre Torino, ”Bătrâna Doamnă” n-a mai dorit să continue relația. Această serie de 8 ”scudetto”câștigate și, în general, dominate de manieră autoritară au făcut ca bătălia pentru titlu, sacră în Italia acum vreo 20 de ani, să devină un pic derizorie. Devine clar pentru toată lumea că obiectivul lui Allegri a fost Champions League. Citeste mai mult …

IMPERIUL NU MAI CONTRAATACĂ, IMPERIUL DOMINĂ

IMPERIUL NU MAI CONTRAATACĂ, IMPERIUL DOMINĂ

Exact pe 9 mai, de ziua Europei, da și în pline discuții și incertitudini legate de ”Brexit”, Anglia revine la șefia fotbalului continental cu 4 echipe calificate în cele două finale, Champions League și Europa League. Nu s-a mai întâmplat până acum așa ceva și e un semn clar că Imperiul Britanic s-a trezit din amorțeala ce-l cuprinsese în ultimul deceniu, și-a stabilit o nouă strategie și a pornit la luptă. A fost mai întâi un contraatac, acum putem să vorbim de o dominație.  Citeste mai mult …

FINALA CELOR CARE NU RENUNȚĂ

FINALA CELOR CARE NU RENUNȚĂ

Pe 1 iunie vom pune punct probabil celui mai nebun sezon de Champions League din ultimii ani. Un sezon în care s-au amestecat de toate, partide memorabile, surprize, goluri splendide, faze nebune, răsturnări de situație, un sezon în care imposibilul a devenit posibil și în care ”never give up” a devenit un motto. Da, motto-ul acestui sezon de Ligă n-are cum să fie în altă limbă, căci după un deceniu de supremație a Spaniei în această competiție, fix la Madrid, pe cea mai nouă și modernă arenă a ibericilor, se va produce schimbul de ștafetă. Vom avea o finală ”made in England”, ba chiar e foarte posibil să avem chiar două, dacă se respectă calculul hârtiei într-o Europa League ceva mai calmă. Iată că englezii după sezoane întregi de mediocritate în competițiile europene și-au înțeles erorile, au încetat să mai cumpere fotbaliști de duzină pe sume stratosferice și au schimbat foaia, punând proiectele lor în mâinile unor tehnicieni, plătiți regește, cărora li s-a dat mână liberă.  Citeste mai mult …

MESSI-ADJECTIV, KLOPP ȘI ACEA SCHIMBARE A LUI VALVERDE

MESSI-ADJECTIV, KLOPP ȘI ACEA SCHIMBARE A LUI VALVERDE

Nu, nu va fi un text despre Messi. Mai bine zis, încă un text despre Messi. Am convenit, tot aici, acum câteva săptămâni, că orice ai scrie despre ucigașul de superlative e redundant. Devenit el însuși un adjectiv, după ce ani de-a rândul a fost un ”criminal în serie al metaforelor”, Messi a făcut și miercuri ce știe mai bine. A fost decisiv. Iar cea mai bună caracterizare am citit-o joi dimineață: ”După un meci ca ăsta, Messi se transformă într-un eșec al oricărui jurnalist”. Chit că ”un meci ca ăsta” înseamnă unul destul de rar pentru argentinian, căci nu știu de câte ori s-a întâmplat să aibă doar 51 la sută procentaj de pase corecte. Citeste mai mult …

GUARDIOLA, ÎNTRE DESTIN ȘI ALEGERI

GUARDIOLA, ÎNTRE DESTIN ȘI ALEGERI

În 4 ani la Barcelona, Guardiola a bifat, în Champions League, două finale, ambele câștigate, și două semifinale. În 3 ani la Bayern, Pep a prins 3 semifinale, iar în cei 3 ani la City, s-a oprit o dată în ”optimi” și de două ori în ”sferturi”. Ceva se întâmplă cu tehnicianul catalan, aura sa a mai pălit un pic, chiar dacă trofeele interne au continuat să curgă. E un traseu ciudat al unui tehnician ce a revoluționat fotbalul la un moment dat, un traseu ce n-are cum să nu fie pus în legătură cu Messi și ceilalți băieți pe care i-a avut în Catalunya. Se spune că destinul te pune în fața unor uși, dar depinde de fiecare-n parte pe care o deschide. Pep a deschis ușa despărțirii de Barcelona, iar azi n-ai cum să nu te întrebi dacă palmaresul său și al clubului catalan n-ar fi fost cumva altele dacă el ar fi ales să rămână și nu să plece.  Citeste mai mult …

”IMPOSSIBLE IS NOTHING” SAU AJAX, ECHIPA TUTUROR

”IMPOSSIBLE IS NOTHING” SAU AJAX, ECHIPA TUTUROR

Adevărul e că fotbalul avea nevoie de așa ceva. Fotbalul în sine și noi cei care-l privim. Mai ales noi, cei care-l privim, aveam nevoie de așa ceva. Aveam nevoie de o echipă care să rupă barierele, care să arate că orice e posibil, care să nu se simtă în inferioritate chiar și-atunci când e în inferioritate, care să ne arate că banii contează, dar nu-s cel mai important lucru, care să ne facă să înțelegem că un număr, fie el 10, ca Messi ori 7, ca al lui Cristiano, n-are cum să fie mai bun decât 10 numere la un loc, dacă acele numere interpretează aceeași melodie, joacă ce știu și știu ce joacă. Adevărul e că Ajax Amsterdam varianta 2019 nu e doar marea revelație a sezonului în Champions League, ci a devenit un pic echipa tuturor. Pentru că toți am fost, măcar o dată în viață, Ajax-ul de dinainte de ”Bernabeu” ori Torino. Dar nu toți am reușit să fim Ajax-ul de după ”Bernabeu” și după Torino, nu toți am reușit să ne depășim limitele și să putem striga în gura mare: ”Impossible is nothing”. Citeste mai mult …

Toți ceilalți îți spun ce se întîmplă, eu îți spun și de ce se întîmplă
Recomand
Givenchy Sephora
blouseroumaine-shop.com
Vola.ro
Articole recente
Comentarii recente
Twitter
Arhivă