Cred că suntem de acord că acest episod din El Clasico” a fost un pic straniu. Și nu neapărat pentru că s-a terminat 0-0, dar nici departe nu e motivul de albul remizei. A fost un ”Clasico” despre care s-a vorbit mai mult decât s-a jucat. Un ”Clasico” ce parcă și-a consumat energiile înainte de fluierul de final, iar atunci când s-au văzut în sfârșit pe gazon jucătorii celor două echipe erau deja surmenați mental. E simplu de comentat din fața unui televizor, dar cred că nu-i chiar așa facil să joci un meci la care ai tot auzit că se pot petrece felurite incidente, înainte de care ai stat la același hotel cu echipa adversă și cu arbitrii, iar deplasarea spre stadion s-a făcut împreună, în mijlocul unui dispozitiv de securitate fără precedent în Spania. Pesemne că nici acolo, pe gazon, nu-i chiar lesne să te concentrezi atunci când se mai aud de pe-afară sirene, ceva explozii și când simți că, deși ți s-a spus că n-are ce să ți se întâmple ca fotbalist, aerul pe care-l respiri alături de o sută și ceva de mii de oameni destul de agitați nu e chiar atât de curat. Citeste mai mult …
Anul trecut pe vremea asta încercam tot aici un exercițiu de imaginație, o tentativă de a anticipa ceea ce urmează să se întâmple în Champions League. Spuneam atunci, și vă propun același lucru și pentru azi, să împrumutăm un concept din Formula 1 și să încercăm să creionăm o grilă de start a cursei cu destinația Istanbul. Într-un fel, e și o analiză a ceea ce s-a petrecut în grupe, căci doar asta putem lua în considerare, alte elemente ce țin de viitor nu pot fi accesate. Cel mai greu într-un demers ca ăsta e să ne debarasăm de subiectivism și să încercăm să analizăm pe baza unor argumente. Citeste mai mult …
Să recunoaștem, să dai afară un antrenor după o victorie cu 4-0 în Liga Campionilor, care certifică o calificare în primăvară, nu e chiar cel mai obișnuit lucru. Dar trebuie să mai recunoaștem că nici Napoli nu e cel mai normal loc de pe planetă. Iar cine a trecut măcar o dată prin zonă înțelege ce spun. Totul acolo se judecă altfel, factorul emoțional e deosebit de prezent și important, fierbințeala vulcanului pe care-l vezi dimineața când te trezești și seara când te culci parcă se teleportează în mințile oamenilor, fie că au putere de decizie, fie că nu. Iar deciziile, că tot veni vorba, nu respectă neapărat algoritmi, ci se bazează foarte mult pe starea de spirit. Citeste mai mult …
Nu vi se pare că, de câțiva ani, Balonul de Aur a devenit un premiu parcă mai râvnit, analizat, comentat și evocat decât o Cupă Mondială sau Champions League. Vorbim totuși de un trofeu individual acordat unui practicant al unui sport de echipă. Pare mai important astăzi cine ia Balonul de Aur decât cine câștigă Liga Campionilor, se vorbește despre el încă din ianuarie și indiferent cine izbutește să și-l adjudece există contestări, unele chiar vehemente, la fel cum, evident, există și aprecieri, unele lipsite de coerență. Balonul de Aur a devenit și el prizonier al unor vremuri dominate de rețelele sociale, unde fiecare își poate permite să spună orice, să aibă o părere și să creadă despre ea că e adevărul absolut. Balonul de Aur s-a integrat în timpurile pe care le trăim, în fotbalul industrializat și radicalizat care se hrănește mai mult din ură decât din pasiune. Citeste mai mult …
Când a fost instalat pe banca Interului, Antonio Conte n-a promis titluri. Chit că a promite nu costă nimic. Sau poate că da, costă, costă un pic din credibilitate la momentul când promisiunea nu poate fi onorată. Conte a promis în schimb că va lupta. A promis că va încerca să fie un partener de dans pentru ”Bătrâna Doamnă”, a promis că va căuta chiar să ducă acest dans spre pașii care-i sunt la îndemână. Nu s-a aventurat spre hazard, poate și pentru că nu-l mai avea pe Eden, pe umerii căruia și-a construit succesul în Anglia, a oferit în schimb speranța. Și o certitudine, că al său Inter va lupta până la capăt și va pune câte bețe-n roate va putea acestei mașinării infernale numită Juventus. Citeste mai mult …
Pare straniu să spui asta după ce știi rezultatul de pe ”Camp Nou”, dar pericolul Europa League a existat în mod cert pentru Barcelona. Iar acest sentiment a fost și mai pregnant după ce Dortmund a avut prima ocazie de gol când abia trecuseră 30 de secunde. Amenințarea era reală, căci jocul catalanilor nu funcționa de ceva vreme, Borussia părea capabilă de orice, iar un potențial duel cu calificarea pe masă la Milano, în fața unui Inter reinventat de Conte și cu statisticile Barcelonei în deplasare nu transmitea optimism. În cele din urmă pericolul a trecut, Barcelona și-a câștigat deja grupa, va fi în primăvara Ligii, dar acest succes n-a alungat decât puține din umbrele ce pluteau și încă plutesc peste jocul echipei lui Valverde. Citeste mai mult …
Toți ceilalți îți spun ce se întîmplă, eu îți spun și de ce se întîmplă
Recomand
Caută-mă!