Fotbalul britanic, cu aerul său de imperiu, are multe derbyuri. Vorbim de un teritoriu care știe să-și conserve tradițiile și să le transmită din generație în generație. Are multe derbyuri deci, iar capitala, Londra, deține și recordul în acest sens cu multele sale dueluri, unele pasionale, altele de-a dreptul violente. ”Clasicul” Angliei este însă United – Liverpool, o confruntare care-și extrage acest sentiment de maximă rivalitate atât din considerente fotbalistice, căci mai întâi Liverpool și apoi Manchester United au fost dinastiile ce au guvernat fotbalul în Regat, dar și pe considerente economice, acel canal pe care orașul Manchester l-a construit în perioada ”Revoluției Industriale”, astfel încât să aibă ieșire la mare și să nu mai depindă de Liverpool. Un canal ce-a inflamat mândria unora și invidia celorlalți și care stă azi la baza unui antagonism ce poate fi greu de înțeles, căci United și Liverpool nu și-au împărțit doar epocile de dominație, ci și tragediile. Citeste mai mult …
Presupun că de Roberto Carlos a auzit toată lumea. Dacă nu știți cine e (ori poate l-ați uitat), o simplă privire aruncată pe Wikipedia sau pe Youtube o să vă lămurească. Omul a câștigat tot ce se poate câștiga (inclusiv un loc doi în ierarhia Balonului de Aur), în plus e și un tip simpatic. La finalul săptămânii trecute (deh, pauză competițională, plictiseală mare) a apărut un interviu dat de el lui Vitor Baia, fostul portar al Portugaliei și al Barcelonei, care acum lucrează pentru un post de televiziune. Citeste mai mult …
Revenirea lui Antonio Conte în fotbalul italian a picurat un strop de entuziasm printre fanii lui Inter, un strop de preocupare printre fanii lui Juventus și a crescut orizontul de așteptare și interes pentru Serie A. Conte era și este văzut drept ”omul surpriză”, căci puțini se așteptau la succesul din primul său an la Juventus, suficient de puțini vedeau posibilă o revigorare a ”naționalei” Italiei sub comanda sa și extrem de puțini se gândeau că va câștiga titlul cu Chelsea, tot în primul an, într-o competiție cu Guardiola, Klopp, Mourinho, Pochettino ori Wenger. Citeste mai mult …
În fotbal, granița dintre fericire și deziluzie e mai subțire decât linia porții, iar Diego Godin poate confirma cel mai bine asta după cele pățite în acea finală de Champions League din 2014. Atunci când vine vorba de a caracteriza evoluția unui jucător ori strategia unui antrenor, granița dintre bine și rău stă într-o decizie, iar deosebirea dintre strălucitor și cenușiu stă într-o execuție. Citeste mai mult …
Dacă ați citit deja titlul și vă gândiți că se referă la Real Madrid, ei bine, aveți dreptate! Dacă ați citit titlul și vă gândiți că se referă la Tottenham, ei bine, iar aveți dreptate! Iar dacă, într-un fel sau altul, v-ați dus cu gândul la Bayern, s-ar putea să aveți din nou dreptate. Și Bayern, dar mai ales Real Madrid și Tottenham au arătat în acest sezon două fețe, una atractivă, pe care suporterii și-ar dori s-o vadă mereu, alta schimonosită, cazul lui Bayern, oribilă de-a dreptul, cazul Madridului și al lui Spurs, greu de privit. Citeste mai mult …
Barcelona a jucat ceva între prost și foarte prost la Dortmund. Așa cum mereu e loc de mai bine, câteodată e loc și de mai rău. Astfel că-n loc de reacție de orgoliu urmată de îmbunătățire, Barcelona s-a dus la Granada ca să joace ceva între foarte prost și oribil. Citeste mai mult …
Toți ceilalți îți spun ce se întîmplă, eu îți spun și de ce se întîmplă
Recomand
Caută-mă!