Articolul precedent

MONDIALUL ȘI DILEMELE SALE

Gata, a trecut și perioada asta! Cu pauză pentru echipele de club, cu ”naționalele” în prim-plan, cu clasamente și calcule, cu pumni strânși și nervi, cu înjurături printre dinți sau pe față, cu retrogradări și dezamăgiri, cu promovări și confirmări, cu griji legate de accidentări, cu ”God save the King” cântat pe ”Wembley” prima dată după 70 de ani, cu speranțe pentru viitor, în orice caz cu privirea ațintită spre ce urmează. Adică spre Mondialul din Qatar. 

Fiecare după posibilități. Cei valoroși deja sunt pe ultima sută de metri și fac planuri, cei mai puțin valoroși, ca noi așa, dar avem consolarea palidă că și italienii sunt în aceeași situație, fac altfel de planuri, pentru mondialul lor, cel de dat cu părerea, la care noi ne pricepem destul de bine. Nu știu italienii, totuși sunt campioni europeni și am vaga impresie că vor digera destul de greu turneul ăsa final, dar noi deja am devenit specialiști. Ne vom lua fiecare câte o echipă cu care să ținem și vom încerca să ne bucurăm de fotbal. Cât vom putea, căci tronsonul final se va suprapune peste partea aia din an când pe meleagurile noastre începe o goană teribilă pentru cele necesare Sărbătorilor.

Urmează însă, până la startul Mondialului, o lună octombrie infernală. În primul rând pentru jucători, care n-au fost obișnuiți ca în octombrie să pregătească un turneu de o asemenea anvergură. Octombrie, de regulă, încă era luna de acumulări din punct de vedere fizic, căci vârful de formă trebuia în mod normal atins spre aprilie și mai. Va fi tare greu și pentru antrenori, care după ce că au dileme destule legate de ce vor face cu cei rămași acasă pe perioada Mondialului, legate de cum se vor reacomoda cei care vor merge în Qatar și se vor întoarce în diverse stadii, căci, nu-i așa, în finală sau semifinale n-o să poată ajunge toți, legate de cum vor reveni din punct de vedere fizic, dar și psihic, fiindcă va trebui gestionată și normala dezamăgire (pentru unii) a eliminărilor, poate chiar o mini-depresie dacă ieșirea e traumatizantă (de regulă după turnee finale urma vacanța și totul se regla mai ușor), după ce că au deci toate dilemele astea se vor confrunta acum, imediat, și cu fireasca reținere a unor jucători din teama de a nu se accidenta. Și ar mai fi de menționat și selecționerii, care stau și ei cu inima cât un purice nu cumva să mai piardă vreo piesă dintr-un puzzle pe care fiecare și l-a creionat cum a știut mai bine. Va fi o lună octombrie (și puțin din noiembrie) plină așadar cu de toate, plină în principal de fotbal, căci nu știu dacă există vreo zi în care să nu avem vreo partidă.

BRAZILIA, FAVORITA TUTUROR?

În fine, norocul nostru că nu avem parte de stresul ăsta. Zic totuși să ne facem încălzirea pentru mondialul de dat cu părerea aruncând o privire spre selecționatele văzute cu șanse de a cuceri trofeul. Cei de la ”L Equipe”, după ce au terminat de analizat Franța, campioana mondială în exercițiu totuși, au tras o concluzie, cu care au ieșit de altfel și pe prima pagină: Brazilia e marea favorită. Apoi urmează Argentina, abia apoi vine Franța și mai apoi ceilalți.

E părerea lor. Și a multora. ”L Equipe” zice despre ”Selecao” că e o echipă aproape perfectă. Și dacă ne uităm pe lista jucătorilor, așa pare. Însă o listă generoasă are și Franța, au și alții, plus liste generoase cu nume importante ce vor rămâne acasă. Este Brazilia chiar atât de tare încât să fie capabilă să readucă titlul suprem în America de Sud? Să nu ne grăbim cu răspunsurile pozitive, zic, fiindcă brazilienii erau la fel și-n 2006 (aruncați o privire pe lotul de atunci și vă veți convinge!), ca să nu mai spun de 2014, când erau acasă. Pentru brazilieni, condiția de mare favorită e de multe ori un adversar, fiindcă atmosfera din vestiar tinde să devină una prea festivă. Tite pare un selecționer pregătiti pentru a gestiona și asta, după ce a reușit să echilibreze entuziasmul ofensiv tradițional al Braziliei, care în 75 de meciuri cu el pe bancă a dat 161 de goluri și a luat doar 26. Dar între ”pare” și ”este” există destule diferențe, pe care le vom sesiza, eventual, după faza grupelor, când vor începe duelurile adevărate.

Brazilia nu e perfectă și are problemele sale, dar dacă ne uităm cu atenție vedem că mai toate favoritele sunt în situația asta. Vestiarul Franței pare un butoi cu pulbere, alimentat de dilema Deschamps, al cărui viitor e în aer, dar și de comportamentul lui Mbappe. Germania nu are un marcator care să transforme în gol situațiile create, e pe undeva în situația lui Bayern din Bundesliga. Spania are prea mulți tineri și, oricum, e departe de ceea ce era ”Furia roja” acum 10 ani. Anglia tocmai a retrogradat în Liga Națiunilor, iar Southgate pare depășit de situație, căci beneficiază de un lot excelent, dar a creionat o echipă care nu prea știe ce joacă. Argentina se bazează mult pe liniștea lui Messi, care odată cu câștigarea Copa America a scăpat de un ușor stres, dar și pe priceperea lui Scaloni, dovedită din plin de când e în funcție, însă dacă ne uităm la apărare dăm de aceleași dureri de cap dintotdeauna. Portugalia pare a repeta dilema celor de la Manchester United: cum facem cu Cristiano? Belgia oferă aceeași senzație din ultimii 10 ani, că poate, dar nu prea știe cum.

E foarte posibil ca și acest Mondial, ca multe alte competiții de genul ăsta, să nu fie câștigat de echipa cea mai bună, cea mai puternică. Ci de echipa care va ști să stăpânească toate detaliile și să mențină o atmosferă propice. Experiența, în acest sens, va fi hotărâtoare. Și capacitatea selecționerului de a gestiona toate situațiile. E foarte posibil ca acest Mondial, atipic, să nu fie al jucătorilor, ci al antrenorilor.

P.S.

Apropo de startul turneului final. A scăpat ușor neobservată, la acel moment – și a trecut destul timp de când s-a întâmplat – decizia organizatorilor de a schimba, din nou, meciul inaugural. Și nu doar atât, ci de a schimba și ziua. În loc de 21 noiembrie, deschiderea va fi pe 20 noiembrie, asta pentru ca țara gazdă să poată totuși juca acest meci. Inițial se mersese pe ideea că un Qatar-Ecuador e destul de anost, așa că se fixase Olanda-Senegal ca partidă inaugurală, care suna oricum mult mai bine. O decizie fără precedent înlocuită ulterior cu o altă decizie fără precedent. Acum, sincer, dacă tot au dus Mondialul acolo, dacă tot au dat peste cap tot calendarul și au călcat în picioare toate tradițiile, ce mai contează. Să așteptăm doar să vedem ce mai urmează. ”For the game, for the world”, e noul motto al FIFA. Care ”world” n-au specificat.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Toți ceilalți îți spun ce se întîmplă, eu îți spun și de ce se întîmplă
Recomand
Givenchy Sephora
blouseroumaine-shop.com
Vola.ro
Articole recente
Comentarii recente
  • Alex on UN PIQUE DIN TOATEhttps://youtu.be/qkPafcT-iSw 1:04:30. Anul e 2004. Nu stiu daca erau americanii proprietari de cluburi din Anglia. Sau poate e vorba de [...]
  • r?zvan on KLOPP ȘI CEI 7 ANI DE ACASĂdortmund a regretat plecarea lui klopp, mul?i chiar s-au rugat de el s? r?mân?. atmosfera de la ultimul s?u meci, [...]
  • Melania on O NOUĂ TENDINȚĂ ÎN FOTBAL: ”GRATIS”Stilul tau este unic in comparatie cu alti oameni de la care am citit lucruri. Va apreciez ca ati postat [...]
  • Negru Eduard on NIMIC DE ROMÂNIANoi deocamdat? sunt departe de a în?elege fotbalul ,mereu oamenii compara juc?torii actuali cu genera?ia de aur,mereu tr?im în trecut [...]
  • Razvan on ETERNUL ȘI FASCINANTUL CRISTIANOCristiano ar fi o a doua variant?. Cred c? psg ar trebui s? se uite exact ca Marseille în 91. [...]
Twitter
Arhivă