În vreme ce unii mai destoinici se pregătesc pentru European, fac experimente, strategii, programează meciuri numai bune pentru a vedea ce-ar mai trebui corijat ori, pur și simplu, se trezesc, cazul Spaniei, că blestematul de virus nu doar că nu s-a prăpădit, ba e la fel de activ și dornic să dea vieți peste cap în continuare, noi ne pregătim cum putem și pentru ce putem. Pentru europeanul de dat cu părerea, normal, la care suntem cap de serie, căci avem experiența ultimelor turnee finale, plus de asta noi ne dăm cu părerea oricum și oricând, fie că ne pricepem, dar mai ales dacă nu ne pricepem. Iar acum, cu ocazia partidei cu Anglia, s-a ivit și subiectul. Citeste mai mult …
Fix cu o zi înaintea finalei de la Porto s-au făcut 10 ani de când Guardiola câștiga Champions League cu Barcelona. În acea finală de pe ”Wembley” cu Manchester United, apogeul carierei sale de antrenor. În toată această perioadă, Pep a fost singurul tehnician din fotbalul european căruia i s-au numărat trofeele necucerite. Mai exact cel mai important dintre ele, căci, de altfel, în anii ăștia, catalanul n-a stat chiar degeaba, dimpotrivă. Citeste mai mult …
Din fericire pentru fotbal, din fericire pentru noi, acel proiect hrăpăreț numit Superliga Europei a fost, deocamdată, tras pe linie moartă. Zic deocamdată căci eu unul nu-s convins că în câțiva ani el nu va deveni o realitate. Însă o Superligă a giganților, a greilor, a unui grup restrâns de ”David”, nu ne-ar permite să asistăm la victorii epice precum cea a lui Villarreal de miercuri seară, dintr-un ultim act al Europa League ce va rămâne în istorie pentru ceea ce s-a petrecut la loviturile de departajare, dar și pentru că l-a transformat pe Unai Emery într-un legendar campion la finale. Citeste mai mult …
Pe Luis Suarez ți-l poți imagina într-o sumedenie de feluri. Marcând goluri, celebrându-le în stilul atât de bine cunoscut, ratând, simulând, cerșind penalty-uri, certându-se cu arbitrii, ciondănindu-se cu adversarii, mușcând din ei, la propriu. Dar parcă lăcrimând, nu ni-l putem imagina. Tocmai pe el, parcă nu. Citeste mai mult …
După ce Franța a câștigat Cupa Mondială în 2018, lumea s-a întrebat cum ar fi arătat ”cocoșul galic” și cu Karim Benzema în atac. Dilema avea oarece sens, căci Didier Deschamps s-a bazat aproape în totalitate atunci pentru această poziție, după unii cea mai importantă într-o echipă de fotbal, aproape exclusiv pe Olivier Giroud. Ale cărui statistici la acel turneu final au fost suficient de mult comentate, zero goluri și zero șuturi pe spațiul porților adverse. Sigur, rolul unui număr 9 n-ar trebui judecat doar prin prisma golurilor marcate ori a ocaziilor de gol create, căci importanța lui în jocul colectiv înseamnă mai mult decât atât, totuși acel mare zero a arătat destul de ciudat. Mai ales într-o echipă ce avea să cucerească trofeul suprem. Citeste mai mult …
Știm cu toții cât de subțire poate fi granița dintre fericire și nefericire, dintre succes și eșec. Știm cu toții cât de ușor se poate strica o construcție la care s-a muncit enorm, cât de mică e distanța dintre zâmbet și lacrimi și cât de lesne se poate degrada un vis frumos. Citeste mai mult …
Toți ceilalți îți spun ce se întîmplă, eu îți spun și de ce se întîmplă
Recomand
Caută-mă!