La 33 de ani, un bărbat e în floarea vârstei. E chiar în cea mai frumoasă bucată a existenței sale. E în plin proces de maturizare, chit că există voci care spun că unii bărbați nu se maturizează niciodată, vede altfel viața, își cunoaște interesele, își știe limitele și nu se mai lasă dus de val așa ușor. La 33 de ani, un fotbalist e pe ultima turnantă a existenței sale sportive. Unii chiar și-au încheiat această existență, gen Michel Platini (sau Ilie Dumitrescu de la noi), căutând să lase în memoria colectivă imaginea lor din perioada de glorie, nu din acele momente în care corpul nu te mai ascultă ca-n tinerețe. Cristiano Ronaldo a împlinit 33 de ani în februarie și nu lasă absolut deloc senzația că se pregătește de ieșirea din scenă. La el nu mai încape îndoială, maturizarea s-a produs, iar asta îl ajută să-și mențină un tonus formidabil. Dacă nu cumva a descoperit un elixir al tinereții, ceea ce mă îndoiesc sincer, asistăm la unul dintre momentele de vârf ale istoriei sportului. Citeste mai mult …
Am fost convins, înaintea meciului amical cu Suedia de la Craiova, că în eventualitatea unei victorii vom auzi destul de des cuvântul ”revanșă”. Sau ”răzbunare”. Revanșă pentru acea eliminare din 1994, răzbunare pentru deziluzia de-atunci. Într-adevăr, le-am auzit, poate nu atât de des pe cât m-am așteptat, semn că trecerea anilor a atenuat eventualele senzații, dar le-am auzit. Da, am bătut Suedia cu 1-0, puteam să le mai dăm ceva goluri, dar despre revanșă nici că poate fi vorba. De răzbunare nici atât. Despre o revanșă pentru ceea ce s-a petrecut în 1994 nu vom putea vorbi decât atunci când scenariul va fi cât de cât asemănător. Am spus ”cât de cât” fiindcă am mari dubii că vom mai putea trăi într-un viitor apropiat ceea ce am trăit atunci, că vom putea realiza într-un viitor apropiat ceea ce am realizat atunci. Cât despre răzbunare, mai bine să uităm. Citeste mai mult …
În mod normal, acest articol ar trebui să fie foarte scurt. Să aibă, de fapt, un singur cuvânt: MESSI. Eventual și același titlu. Pentru că, oricât ai vrea, n-ai cum să-l extragi pe argentinian din lectura dublei manșe dintre Barcelona și Chelsea. Gol în tur, două goluri și o pasă de gol în retur. Restul e deja istorie. Sau statistică, pentru amatori. Barcelona s-a calificat mai departe cu scorul general de 4-1 la capătul a două partide despre care nu se poate spune că le-a controlat. Dimpotrivă, la capătul a două partide în care adversarul a avut momentele sale foarte bune, chiar momentele sale de superioritate, la capătul a două partide în care a suferit, în care n-a avut posesia ca altădată și nici n-a avut ocaziile de altădată. Dar l-a avut pe Messi. Iar ceea ce spuneau Guardiola și Simeone, doi mari antrenori ai momentului, cum că echipa care-l are pe Messi în formă pleacă mereu favorită, pare adevărat. Citeste mai mult …
Am tot spus-o, nu e nicio mare filozofie de altfel, 0-0 într-o primă manșă a unei ”duble” europene este cel mai bun rezultat prost pentru echipa gazdă a acestei prime partide, dar și cel mai prost rezultat bun pentru echipa vizitatoare. Care echipă vizitatoare va trebui să abordeze returul având în minte ideea că orice gol al rivalului conduce spre mari probleme. Întâi și întâi pentru că se pierde posibilitatea prelungirilor, eventual a penaltyurilor de departajare, care disputându-se în fața propriului public generează un limpede avantaj. Mai apoi pentru că numărul de goluri necesar calificării se dublează, în același timp cu timpul rămas efectiv de jucat, care se subțiază. Văzând ceea ce s-a întâmplat marți seară pe ”Old Trafford” tind să cred că pentru Manchester United era chiar mai bine să piardă turul de la Sevilla, măcar așa Mourinho și ai lui știau cum stau și ce strategie să adopte. Citeste mai mult …
Se spune că în spatele fiecărui bărbat de succes există o femeie puternică. N-am niciun motiv să nu fiu de acord cu chestia asta, dimpotrivă. Mai ales că azi e 8 martie. Îndrăznesc să preiau această teorie și s-o adaptez la ceea ce am văzut miercuri seară pe ”Wembley”. Și aș spune că în spatele ”Bătrânei Doamne”, în spatele gloriei și a uimitoarei capacități de rezistență, există niște bărbați de succes. N-o să mă refer la trecutul acestui club, ci la prezentul imediat. În spatele acestei calificări chinuite, miraculoase chiar, există câțiva bărbați cu putere de decizie. Și, mai mult decât atât, capabili să dezvolte această putere de decizie în decizii definitive. Citeste mai mult …
Sau ”Ici C’est fini” ar putea să fie titlul acestui text. Depinde din ce perspectivă priviți problema. Din perspectivă pariziană, da, s-a terminat! Încă un sezon în care eșecul din Champions League nu prea poate fi cosmetizat de succesele din fotbalul intern. E un fard destul de subțire, care nu poate să acopere cearcănele cu care, în mod sigur, s-au trezit francezii în dimineața zilei de miercuri, imediat după demonstrația de fotbal oferită de Real Madrid pe ”Parc des Princes”. De ce am spus francezii și nu parizienii o să încerc să explic imediat. Pentru că și francezii, indiferent dacă sunt fani ai PSG-ului ori nu, au motive suficiente de tristețe constatând că liderul autoritar din Ligue 1 nu face față concurenței din Champions League. Revenind la titlu, care pleacă, probabil ați înțeles, din sloganul celor de la PSG, atât de vizibil și cu care ei se mândresc suficient de mult, revenind la titlu deci am ales varianta cu Zidane. Pentru că, mi se pare, el este, una peste alta, eroul acestei duble manșe. Iar poziția sa, cine știe dacă nu cumva chiar pentru banca Parisului, e mai întărită ca oricând. Citeste mai mult …
Toți ceilalți îți spun ce se întîmplă, eu îți spun și de ce se întîmplă
Recomand
Caută-mă!