Face cum face Jose Mourinho și e mereu în centru atenției. Continuă să aibă tehnicianul portughez acea abilitate fantastică de a atrage polemici, de a stârni discuții și de a face ca toată lumea să se învârtă în jurul lui. Asta dincolo de capacitatea cu adevărat miraculoasă de a rezista, de a cădea mereu în picioare. Mou pare o pisică, pare să aibă 9 vieți și e mai greu de răpus decât Bruce Willis în tinerețe. Nici nu mai știu al câtelea meci din acest sezon era cel de la Torino în care am citit în presa engleză că, în situația unui rezultat nefavorabil, Mourinho va fi demis. Și iată, nu doar că nu va fi demis (deocamdată), nu doar că nu a pierdut, dimpotrivă, a câștigat pe un teren pe care greu de tot se câștigă, în fața uneia dintre cele mai tari echipe din competiție. Iar acum, grație acestui rezultat, Manchester United e cu un pas în ”optimi”, condiția fiind să bată pe Young Boys Berna pe ”Old Trafford”. Citeste mai mult …
Am ezitat mult înainte să mă apuc să scriu acest text. Pentru că știam și știu că orice aș scrie, orice analiză aș încerca să fac, orice idee aș căuta să expun, totul se va reduce la eterna întrebare: A fost sau n-a fost? Și, pe undeva, e logic să fie așa, căci vorbim de o fază care se petrece în ultimele secunde, practic ultima fază a unui meci nebun, ce putea să intre și el în istorie. Un penalty controversat dictat în minutul 70 nu are același impact emoțional ca unul dictat la ultima fază, atunci când tensiunea este maximă. Am zis totuși să încerc să scriu. Chit că pe acest blog am căutat cât am putut să evit discuțiile legate de arbitraj, de data asta n-o s-o fac. De altfel, imediat după moment, am punctat ceva pe Facebook și nu mi-am schimbat prea mult părerea de atunci. Dar voi încerca, pentru cei care chiar doresc asta, să și depășesc un pic faza cu pricina, ca să vedem cum a fost posibil ca Juve să întoarcă un 0-3 de pe teren propriu și să fie la un pas de o surpriză care ar fi fost mult mai mare decât cea de la Roma, de marți. Citeste mai mult …
”Naționala” olimpică a Braziliei n-a început deloc bine turneul de la Rio de Janeiro. Două remize albe puneau multe semne de întrebare peste dorința brazilienilor de a-și vedea echipa condusă de Neymar primind medaliile de aur, singura performanță ce lipsea unei țări cu multe performanțe fotbalistice. Lucrurile au intrat mai apoi în normal, iar Brazilia se află în această noapte în fața calificării în finală. Adversarul din semifinale este Hondurasul, o echipă clar inferioară reprezentativei ”carioca”, dar care a devenit marea surpriză de până acum a turneului olimpic. Și care, evident, încearcă să meargă mai departe pe aceeași linie, căutând să pună bețe-n roată Braziliei. Până la ora partidei de pe ”Maracana”, arbitrată de o brigadă din România condusă de Ovidiu Hațegan, programul e dominat de alte partide din prima manșă a play-off-ului Ligii Campionilor, cu confruntări foarte interesante, de genul Porto-Roma ori Villarreal-Monaco. Toate amănuntele și cotele mai jos. Citeste mai mult …
Anul trecut aproape pe vremea asta, un pic mai spre iarnă dacă e să fiu extrem de riguros, Roma primea pe ”Olimpico” vizita lui Bayern Munchen. Contextul era oarecum asemănător, în sensul unui optimism contagios dinspre tribună spre gazon și al unui entuziasm periculos în vestiar. Era aproape tot un meci cu Juventus, pierdut cu 3-2 la Torino, dar la capătul unei prestații solide a trupei lui Rudi Garcia, care la fel de bine putea cîștiga acel joc, iar lumea începuse deja să vorbească despre capacitatea echipei de a detrona pe Juve sau măcar de a pune bețe-n roate ”Bătrînei Doamne” în domnia deja cam lungă peste fotbalul italian. Acel meci, cred că-și amintește toată lumea, s-a terminat 7-1 pentru echipa lui Guardiola. Citeste mai mult …
Toți ceilalți îți spun ce se întîmplă, eu îți spun și de ce se întîmplă
Recomand
Caută-mă!