Se fac, iată, 29 de ani de cînd, vorba unui promo, am fost şi noi stăpînii lumii. Vai, ce mult a trecut! Ce mult am îmbătrînit! Și ce repede! Cît am vrea cu toții să dăm timpul înapoi, să mai trăim o dată acele zile, să mai fim încă o dată tineri! Din păcate nu se poate, trebuie să trăim prezentul, dar să nu uităm niciodată să ne onorăm trecutul. 7 mai rămîne o bornă importantă în fotbalul românesc, poate cea mai importantă. Pe 7 mai 1986 o echipă din România aducea Cupa Campionilor Europeni la Bucureşti. Și conducea, vorba acelui promo, lumea.
Am mai spus-o, nu sînt și nu voi fi probabil niciodată stelist, dar asta nu înseamnă că nu știu să respect adevărul și valorile. Ceea ce alții nu fac. Mi-amintesc perfect acea zi de 7 mai. Nu eram stelist nici atunci, dar nici nu pot spune că am ținut cu Barcelona. Pe vremea aia parcă n-aveam porniri de genul ăsta. Mai ales că taică-miu a fost unul dintre românii care au avut marele noroc să fie în galeria Stelei, pe ”Sanchez Pizjuan”. A plecat în dimineața meciului și s-a întors în aceaași noapte și pînă a ajuns acasă habar n-am avut dacă totul e în regulă cu el, dacă zborurile au fost ok, dacă la Sevilla lucrurile au decurs pașnic și tot așa. Pentru cei foarte tineri, care nu se pot despărți de telefonul mobil nici în somn, așa ceva poate părea de neconceput, dar atunci așa erau vremurile, iar în România cu atât mai mult, erau anii cei mai negrii din perioada lui Ceaușescu. Știu că mi-am dorit un tricou, un fular, orice cu care să mă pot lăuda la școală, ca orice copil, dar n-am avut noroc. Valuta era strict interzisă în acele timpuri, puteai ajunge la pușcărie dacă erai prins cu un dolar în buzunar, așa că din generoasa sumă de 5 dolari pe care au primit-o, ca un soi de diurnă, cei care au plecat acolo n-am putut primit decît un pachet de biscuiți și un ziar Sport, din acea zi de 7 mai. Poate că a fost un semn, cine știe! Am păstrat ziarul ăla mulți ani, împreună cu programul meciului, cu celebra fotografie a Stelei sub are scria ”Steaua de Budapest”. Din păcate nu mai am nici ziarul, nici programul. S-au rătăcit pe la Gazetă, i le-am dat lui Andrei Vochin atunci cînd a scris cartea despre Steaua 1986, și nu mai știu ce s-a întîmplat cu ele. În fine, asta să fie paguba mea.
Steaua, clubul în sine, nu face nimic pentru a marca această dată. Nu face de ani buni, ceea ce nu e normal. Sprițul cîmpenesc organizat într-o zonă splendidă pentru agroturism nu reprezintă decît o încercare a unora de o vopsi o stare de nepăsare a celor care ar trebui să facă din momentul Sevilla 1986 un reper istoric. Astăzi e un pic mai complicat, finanțatorul tocmai ce a ieșit din pușcărie, dar altădată nu era. Spre exemplu în 2011, cînd s-au făcut 25 de ani, ori în 2006, cînd s-au împlinit 20 de ani.
Pe de altă parte, nu e nici o mirare că finanţatorul nu e parcurs de nici o emoţie cînd se vorbeşte despre 7 mai 1986. Pe vremea aia era un demn habarnist în ale fotbalului, nu că acum ar fi o enciclopedie, şi un destoinic crescător de animale. Pesemne că-şi aduce mai repede aminte cum mergea iaurtul pe 7 mai 1986 decît cum au transformat Lăcătuş şi Balint penaltyurile decisive. Cine au fost cei care au ratat deja e prea mult.
Să revenim la oile noastre! Merge în context. Şi să vorbim despre un lucru important. La care astăzi nici măcar n-am avea curaj să visăm. În 1986 am avut o echipă care a bătut Barcelona. Sînt destui care spun acum că meciul a fost prost, că Steaua doar s-a apărat şi a avut noroc. OK, şi ce dacă? O fac destui și astăzi. Ideea rămîne. Aşa prost cum a jucat, Steaua a fost egala Barcelonei timp de 120 de minute şi a bătut-o la penaltyuri. Iar acel meci nu reprezintă sub nici o formă caracteristica fotbalului Stelei din acea perioadă, absolut strălucitor pe alocuri. “Tiki-taka Barcelona” nu era o caterincă ieftină, zău că era chiar o realitate! Steaua din 1986 pasa mult mai repede decît Steaua de azi, viteza de joc de atunci era peste cea de azi. Luaţi de curiozitate orice meci de atunci, returul cu Anderlecht spre exemplu, şi o să vă convingeţi.
Ce s-ar întîmpla azi la un meci cu Barcelona nu-i greu de imaginat. Au trecut 29 de ani de cînd jucam de la egal la egal cu ei. Între timp, noi am scăzut încontinuu, iar ei au crescut constant. Ei au investit sute de milioane de euro într-o academie de fotbal devenită astăzi un reper în domeniu, în care orice copil ar vrea să ajungă, noi n-am investit în nimic, dimpotrivă, am distrus şi ce aveam. În timp ce ei finanţează calitatea, chiar derapînd uneori de la regulamente, la noi se finanţează doar mediocritatea.
Sînt lucruri pe care banii nu le pot cumpăra. Aşa cel puţin se spunea într-o reclamă tv. Se mai spunea ceva acolo: “Fericirea copilului meu e nepreţuită”. Pe 7 mai 1986, milioane de oameni au fost fericiţi. Copiii de atunci au devenit oameni mari, oamenii mari de atunci au mai îmbătrînit. Amintirile lor sînt nepreţuite. Amintirea fericirii de atunci. Şi nici un finanţator din lume nu va putea cumpăra acest sentiment!
era mult mai bine pt fotbal (prin prisma imprevizibilului) cand echipele de club erau obligate sa joace 8+3 sau 7+4,cu jucatori preponderent de aceeasi nationalitate ca si clubul.
acum fotbalul este atat de polarizat,incat poti sa bagi mana in foc cand incepe o editie de champions league ca una din acele 8 puteri financiare o sa castige champions,fara surprize.mai apar sporadic un dortmund sau anul asta un atm,dar cam asta e tot.in rest de cand s-a dus si italia financiar de rapa,au ramas aceleasi 4-5 echipe care se bat in fiecare an la trofeul suprem.
Nici acum nu pot uita comentariul lui Teoharie Coca Cozma, mai ales la momentul penalty – urilor…Sunt momente pe care nu le poti uita, pur si simplu, fie ele bune, sau rele…Regretatul Ion Alexandrescu a avut un mare merit la formarea acelei echipe, si poate unii nu vor sa auda asta, si Valentin Ceausescu… dar ce a facut Steaua atunci, nu cred ca voi mai avea sansa sa traiesc inca o data…
eu unul ma mandresc ca nu sunt stelist si nu am devenit S C L A V U L CELEI MAI MARI PERFORMANTE A FOTBALULUI ROMANESC! nu mi-am dorit niciodata sa fac parte din turma ceauseilor.
Hai sa incercam sa ne imaginam ca Steaua de azi ar juca un tur cu campioana Danemarcei, inca unul cu cea a Ungariei (habar n-am care mai e), apoi unul cu o echipa din Finlanda (oricare) si apoteotic o semifinala cu cea mai buna echipa a Belgiei. Cred ca n-ar fi nici o problema accederea in ipotetica finala. Care finala sa o joace in compania unei echipe nici prea-prea, nici foarte-foarte din varful piramidei (un campionat de pe locurile 3-5 in Europa, o echipa fara performante notabile in prealabil, recent perdanta de titlu national…). Iarasi cred ca macar intr-un caz din 5 Steaua ar castiga finala, fie si urmare a unor penalty-uri. Cu siguranta nu laud Steaua de azi, ci desconsider performanta si modul de desf??urare al competitiei de atunci. Sa fim seriosi, in organizarea si cu niste sorti ca atunci, Steaua poate castiga si azi o competitie de genul aceleia.
Hai sa incercam sa ne imaginam ca Steaua de azi ar juca un tur cu campioana Danemarcei, inca unul cu cea a Ungariei (habar n-am care mai e), apoi unul cu o echipa din Finlanda (oricare) si apoteotic o semifinala cu cea mai buna echipa a Belgiei. Cred ca n-ar fi nici o problema accederea in ipotetica finala. Care finala sa o joace in compania unei echipe nici prea-prea, nici foarte-foarte din varful piramidei (un campionat de pe locurile 3-5 in Europa, o echipa fara performante notabile in prealabil, recent perdanta de titlu national…). Iarasi cred ca macar intr-un caz din 5 Steaua ar castiga finala, fie si urmare a unor penalty-uri. Cu siguranta nu laud Steaua de azi, ci desconsider performanta si modul de desf??urare al competitiei de atunci. Sa fim seriosi, in organizarea si cu niste sorti ca atunci, Steaua poate castiga si azi o competitie de genul aceleia.
Asta este genul de propaganda care demonstreaza regula ca o minciuna(un neadevar daca vrei) repetata obsesiv,devine adevar aproape unanim acceptat.S-a demonstrat de atatea ori cat de falsa este demonstratia ta,inclusiv in carti ale unor specialisti(vezi cartea lui Vochin),dar ce conteaza.Milioane ca tine vor repeta la infint cat de nesemnificativa a fost acea performanta.Si indiferent ce iti scriu eu acum,probabil ca la anul daca Andrei va mai scrie un astfel de articol pe 7 mai,vei veni cu aceeasi placa.
Am sa incerc totusi…
Asa cum Steaua de acum este la ani lumina de ce era atunci,asa si alte echipe au traversat acelasi proces.
Danemarca dadea in acel sezon BALONUL DE AUR!!!!!Da, nu juca in echipa intalnita de Steaua(juca la Verona parca,apropos de comparatii care nu-si au rostul intre echipele de atunci si cele de acum)dar ar trebui sa-ti dea o mica idee unde era fotbalul danez atunci.Si era o vreme cand nationalele se bazau in mare parte pe jucatori din campionatul intern.
Campioana Ungariei se confunda in mare parte cu nationala Ungariei,o mare forta in acea perioada.Daca bine imi amintesc,tocmai administrase un 3-0 Braziliei.
Iar Anderlecht,tot asa,daca bine imi amintesc,era echipa cu cel mai mare buget din lume.Si din care isi tragea scheletul nationala Belgiei,semifinalista in acel an la CM.
Ma rog,dupa rationamentul tau,daca Steaua ar fi castigat o finala de CL cu Nottingham Forest in 1980,ar fi fost la fel ca si cum i-ar bate acum pe padurari.
Oricum,imi bat gura(tastatura) degeaba.Propaganda-i propaganda and the haters will hate.Mai urmeaza sa ne spui cum fara contributia imensa a lui Mircea Lucescu,nu s-ar fi realizat acea performanta.
Respect Andrei….mereu imi place sa citesc ce scrii….asa ca de 7 mai am sa zic si mandru ca sunt stelist!
Eu zic sa incepeti sa celebrati evenimentul asta si la 30 de ani, apoi la 30 de ani si jumatate, apoi la 31 de ani si apoi din luna in luna. Dumnezeule, gata! Mai exista si alte performante istorice in sportul romanesc … dar de Sevilla 86 mi s-a luat ca de mere padurete. Mai hoooopa! Se exagereaza deja. Celebram an de an o performanta fotbalistica de acum 29 de ani. De ce nu strangeti voturi s-o facem zi nationala? Jesus.
la ora aia nici eu nu tineam cu Steaua.. apreciam Sportul lui Hagi dupa care am vazut echipa de copii facuta de Lucescu, dupa care, cum spui si tu Andrei, la noi nu s-a facut nimic si la ei s-a tot investit.. a aparut Milanul ce m-a castigat pentru 20 de ani.. acum de la fotbalul romanesc nu astept nimic, de la Milan putin.. doar Messi mai poate oferi spectacolul ce imi place..
9 Comentarii