De curînd, Cristiano Ronaldo și-a lansat, la Londra, filmul care-i este dedicat. Un soi de autobiografie, o continuare și pe tărîm cinematografic a acestui duel colosal cu Leo Messi, care ne-a ținut în priză în ultimii ani. Messi avea de ceva vreme un film care-i este dedicat, Cristiano are acum și el. Dar nu acest duel este subiectul de azi. Ci un fapt, observat de toți cei prezenți la Londra: nimeni de la Real Madrid n-a apărut la festivitate.

Vorbim totuși de cel mai important fotbalist al echipei. De cel care, prin zecile de goluri date, a adus alte zeci de victorii Realului. De cel care a fost identificat în ultimii ani cu clubul ”blanco”. La Londra, la premieră, a fost Sir Alex Ferguson, a fost Ancelotti, a fost inclusiv Jose Mourinho, de care nu s-a despărțit în termeni prea eleganți la Madrid. A fost, evident, omul de maximă încredere al lui Cristiano, Jorge Mendes, cel mai important și influent impresar al momentului. Dar nimeni de la Real Madrid. Era anunțat Florentino Perez, el ar fi fost cel care trebuia să fie prezent, căci din rîndul colegilor de echipă era ceva mai greu să vină cineva din pricina programului, dar Florentino n-a mai ajuns. Iar Cristiano, deși n-a fost singur, a fost singur.

De fapt, pare din ce în ce mai singur în ultima vreme. Prestațiile sale la Real Madrid asta arată, un om singur pe teren, cu gîndurile sale, cu mingea lui, cu soluțiile sale, care de cele mai multe ori nu includ și alți colegi. Cristiano nu mai dă golurile de altădată, dar nu asta e neapărat marea problemă. Au mai fost momente de genul ăsta, în fond e om și el, nu robot, mai există perioade. Cristiano nu mai participă ca altădată la joc, iar asta e o problemă. Limbajul trupului său arată un fotbalist iritat, frustrat, de multe ori neînțeles. Poate fi de acceptat ca Ronaldo să aibă meciuri fără să dea gol, dar e inacceptabil pentru greutatea pe care a avut-o și încă o are în echipă ca Ronaldo să aibă minute, meciuri întregi chiar, în care să dispară.

Se spune că nu se înțelege deloc cu Rafa Benitez. Nici cu omul Rafa Benitez, nici cu antrenorul. Nu are feeling cu el, nu se simte comod în noul concept tactic. Acest cuvînt, ”feeling”, pe care l-am folosit de multe ori atunci cînd puneam pe seama relației dintre cei trei atacanți ai Barcelonei toate performanțele echipei catalane din sezonul trecut. Cristiano în momentul ăsta nu prea mai are feeling cu nimeni. Prietenii săi din lot, vorbesc în termen fotbalistic, nu al relațiilor interumane, Marcelo, Benzema și James Rodriguez au avut foarte puține minute comune în acest sezon. Dincolo de asta, poziția pe care l-a folosit Benitez în toată această perioadă de absență a lui Benzema, cea de număr 9, nu-i pe placul portughezului. Nu mai are atîta influență în joc, nu se simte comod înconjurat de fundașii adverși, una e să joci în zona careului advers, de multe ori cu spatele la poartă, cu apărători în coaste, alta e să vii cu fața, să-i judeci tu pe fundași și să ai și sprijinul combinativ al lui Benzema. E o problemă care se va putea rezolva odată cu revenirea tuturor absenților din lotul Realului, dar dilema ”feeling”-ului rămîne.

Cristiano nu cred că a uitat că Rafa Benitez, imediat după ce a fost numit oficial, s-a dus glonț la Cardiff, ca să-l vadă pe Bale și să stea de vorbă cu el. Mie mi se pare că Benitez a căutat atunci să-i dea o lecție portughezului pentru acel mesaj postat pe twitter pe 23 mai, ”great coach and amazing person. Hope we work together next season”, adresat lui Carlo Ancelotti, într-un moment în care toată lumea știa că italianul e afară și că Benitez urmează să fie instalat. Cred că Benitez n-a calculat foarte bine dimensiunile ego-ului deținut de Cristiano Ronaldo. Iar toate încercările ulterioare de a face pace, prin declarații de genul ”Cristiano e cel mai bun din lume, e singurul ce nu poate fi înlocuit în echipa mea”, n-au mers, căci pînă și Cristiano știa că, la acel moment, el nu mai era cel mai bun din lume.

Spuneam mai sus de relațiile dintre Cristiano și Mourinho, care înghețaseră complet în ultimele săptămîni de mandat ale lui Jose pe ”Bernabeu”. Ele au fost dezvăluite încă din 2013, într-o carte despre Mourinho, ”Preparanse para perder”, de care am scris la vremea respectivă pe acest blog. Atunci, a existat Florentino Perez, care a fost mereu alături de vedeta sa, inclusiv prin prelungirea contractului și mărirea salariului. Acum, Florentino pare distant, pare din ce în ce mai rece, pare chiar enervat, iar incidentul de dinaintea meciului cu PSG, pe care-l veți putea vedea la finalul textului, e elocvent în sensul ăsta. Totuși nu cobori tu, președinte, la vestiare înaintea unui joc așa de important, chipurile pentru a încuraja fotbaliștii, doar pentru a-i atrage atenția lui Cristiano că a spus ce nu trebuia. Doar dacă te-a enervat peste măsură situația. Ego-ul lui Cristiano, de care vorbeam mai sus, s-a văzut din nou la finalul acelui meci cu PSG, cînd a avut acel gest față e Laurent Blanc, gest care a stîrnit extrem de multe discuții. Chit că varianta vehiculată de presa franceză, cum că i-ar fi spus lui Blanc că i-ar plăcea să lucreze cu el, mi se pare un pic fantezistă, din simplul motiv că Blanc nu e sigur în momentul ăsta că el va fi antrenorul PSG-ului în sezonul viitor, căci contractul îi expiră în 2016. A fost însă un gest, extrem de vizibil și mediatizat, prin care Cristiano i-a plătit polița lui Florentino.

Nu-s puțini cei care cred că ne aflăm în ultimul campionat al lui Cristiano la Real Madrid. Cunoscînd felul în care gîndește fotbalul Florentino Perez am și eu această senzație. Luat cu 94 de milioane în 2009, Cristiano și-a amortizat transferul de cîteva ori, astfel că dacă va fi vîndut pe o sumă apropiată va fi un profit mare. La 30 de ani, Cristiano primește 68.109 euro pe zi de la Florentino Perez. Care, dincolo de banii ăștia, trebuie să plătească spre stat impozitele de rigoare. Înainte să fie om de fotbal, Perez e om de afaceri și gîndește în termenii ăștia. Doar că fotbalul nu e un business care să se guverneze după reguli stricte. Ține foarte mult de detalii. De genul goluri, victorii, trofee. Un detaliu de genul ăsta, trofeul Champions League, l-a salvat pe Carlo Ancelotti de o demitere ce fusese aproape semnată în pauza finalei de la Lisabona cu Atletico. Așa că pînă la vară multe se mai pot întîmpla.

P.S. 1
Aici este episodul de care vorbeam mai sus, petrecut înainte de meciul cu PSG și surprins de camerele televiziunilor:

P.S. 2
Răspunsul lui Cristiano Ronaldo, după meciul cu PSG:

P.S. 3

Am văzut filmul despre Messi într-un avion Qatar Airways spre Bali. Mi-a plăcut. Merită văzut, căci aduce cîteva elemente extrem de interesante, pe alocuri tulburătoare. Cum ar fi secvența în care, copil fiind și sub tratament hormonal pentru creștere, Leo își face singur injecția, în picior. E o lecție de viață, dar și o poveste despre ambiție și destin. Aștept să-l văd și pe cel despre Cristiano Ronaldo, a cărui ambiție am sesizat-o încă din 2002, atunci cînd era coleg cu Marius Niculae la Sporting Lisabona.