Viața de fotbalist nu-i așa simplă cum cred unii. Viața de idol nici atât. Nu-i ușor să fi înconjurat zi de zi de adulația oamenilor din jur, nu-i ușor să rămâi neatins de tonele de elogii ce ți se aduc, la fel cum nu-i ușor să te ridici la înălțimea așteptărilor. Oamenii de rând te fac stăpânul sufletului lor, dar pentru asta nu trebuie să-i dezamăgești niciodată. Citeste mai mult …
Titlul articolului e un pic exagerat. Pentru că Barcelona n-a pierdut, deocamdată, decât Champions League. Însă acest cuvânt ”DEOCAMDATĂ” are o mare importanță în context, căci în acest moment, dinamica în care a pătruns gruparea catalană nu duce cu gândul decât la ideea că pe 20 martie, pe ”El Riazor”, la fix 30 de zile de la remiza de pe ”Madrigal” cu Villarreal, primul pas greșit al unei echipe creditată cu mari șanse de a face din nou tripla, acel ”deocamdată” ar putea fi șters, iar semnul de întrebare din titlu va fi înlocuit cu mai multe semne de exclamare. Repet, e o posibilitate, asta nu înseamnă că exact așa se va întâmpla, dar, din nou repet, privind starea de spirit a Barcelonei probabilitatea să asistăm la cel mai bizar scenariu din ultimii ani e foarte mare. Citeste mai mult …
Liverpool și Dortmund au oferit joi seară una dintre cele mai frumoase propagande aduse acestui sport din ultimii ani. Un meci vibrant, epic, urmărit cu un nod în gât inclusiv de telespectatorii ce nu aveau vreo simpatie față de una dintre combatante, dar care n-au avut, în cele din urmă, cum să nu empatizeze cu ceea ce se întâmpla pe gazon. E genul acela de meci pe care nu l-ai mai vrea terminat și care te face să privești cumva cu regret cum una dintre echipe este eliminată. Citeste mai mult …
Trebuie să fie ceva în această competiție numită Champions League, dar care ar merita mai degrabă să se cheme Mondialul Anual al Cluburilor, căci aici este de fapt adunată toată crema fotbalistică a planetei și nu la simulacrul organizat de FIFA în fiecare decembrie, trebuie să aibă ceva deci Liga Campionilor de nicio echipă n-a reușit să o câștige de două ori la rând. În ciuda încercărilor, în ciuda pronosticurilor. În fiecare sezon parcă se întâmplă la fel, cu mici excepții, în fiecare an deținătoarea trofeului e văzută cu prima șansă, în fiecare ianuarie ori februarie aceste șanse sporesc, dar în fiecare aprilie sau mai totul se sparge ca o bulă de săpun. Există explicații, unii pot vedea aici și manevre oculte, ideea e că la nivelul la care s-a ajuns, așa cum am mai spus, inclusiv o semifinală devine un premiu foarte bun. Anul acesta a fost rândul Barcelonei să cadă fără să-și poată măcar apăra trofeul în finală. Citeste mai mult …
N-a fost loc de neprevăzut pe ”Santiago Bernabeu”, din motive pe care o să încerc să le descifrez mai jos, dar surpriza a venit de la Manchester. Pentru mine, necalificarea PSG-ului în dauna lui Manchester City poate fi catalogată în această categorie. Este al treilea sezon consecutiv în care parizienii se opresc în ”sferturi”, dar ideea e că ne aflăm în anul în care era de așteptat, conform proiectului inițial, ca PSG să realizeze ceva mai mult în Champions League. Dar să le luăm pe rând. Citeste mai mult …
De ceva vreme n-am mai avut sferturi de finală în Champions League care să fie deschise oricărui deznodământ după prima manșă. Niciuna dintre partide nu are o favorită certă și există destule posibilități ca tragerea la sorți a semifinalelor să includă favoritele Barcelona, Bayern, PSG și Real Madrid, dar și să fie formată din Atletico Madrid, Benfica, Manchester City ori Wolfsburg. Scorurile din tur lasă loc oricăror variante, calcule și discuții. Dacă Wolfsburg a bătut pe 2-0 pe Real Madrid în, aparent, cea mai dezechilibrată confruntare a ”sferturilor”, deja orice e posibil. Citeste mai mult …
Caută-mă!