A pornit la drum caravana Premier League și, după prima etapă, senzația e că nimic nu s-a schimbat în această vară. City a pornit ca din tun, Liverpool a pornit ca din tun. Foarte puțini sunt cei care cred, în Anglia și dincolo de Canal, că sezonul ne va oferi altceva decât o altă luptă în doi pentru titlu. Și că, eventual, ar putea fi și Tottenham pe-acolo, așteptând o oportunitate, așteptând să dea lovitura, cam cum a făcut-o cu calificarea în finala Champions League. 

De când nu mai e antrenor și a trecut de partea cealaltă a mesei, pe scaunul de analist TV, Jose Mourinho a început să spună chestii. Iar lumea vede că nu e doar arogantul care-și arată mușchii chiar și când nu-i are și care scoate obsedat în evidență ce bun era el când era bun, ci că e un tip cu verb, cu simțul umorului, care are ce spune. ”City, Liverpool, Tottenham și echipa de rezerve a lui City sunt favoritele mele”, a spus el, întrebat fiind pe această temă. Partea cu echipa de rezerve a lui City pare o poantă bună, dar chiar nu e. Puțini antrenori se pot bucura de un lot atât de bogat numeric și valoric precum Guardiola, care are acum dubluri pe fiecare post, inclusiv pentru Fernandinho, odată cu aducerea lui Rodrigo, ceea ce în sezonul trecut nu avea. L-a pierdut pentru o bună bucată de vreme pe Sane, dar cei apropiați de gruparea ”cetățenilor” zic că Pep nu-l avea oricum foarte tare la inimă pe german din motive ce țin de felul în care interpretează tactic faza defensivă. Logica spune că prioritate pentru City ar fi Champions League, dar echipa pare mai degrabă croită pentru întreceri de anduranță, așa cum e Premier League, decât pentru ”dublele” cu încărcătură din Champions League, căci la nivel de apărare nu transmite acea siguranță de care e nevoie în această competiție.

UN KLOPP PARCĂ PREA DISCRET

În schimb, pentru Liverpool aceeași logică ne-ar spune că titlul ar trebui să fie obiectivul. Din nou. Ciudat, cel puțin pentru mine, Jurgen Klopp a fost foarte discret în mercato. Și cred că e un pic riscant. Sigur, Liverpool beneficiază de același bloc care a funcționat magnific, dar nimeni nu poate garanta că lipsa accidentărilor grave, un mare noroc în sezonul trecut, se va întâmpla și-n cel început vineri seară. E clar, ”cormoranii”n-au disponibilitatea financiară a lui City, căci modelul de business american ce guvernează pe ”Anfield” are puține în comun cu ce se întâmplă pe ”Etihad”, dar măcar în zona de atac poate că ar fi mers încă un back-up pentru cei din ”trident” în afara lui Origi. Pesemne că Liverpool va trata la fel de lejer cupele interne, dar chiar și-așa absența transferurilor e un pic bizară, mai ales dacă ne uităm în trecut și observăm că imediat după sezoanele în care echipa s-a luptat cu șanse reale la titlu și a terminat pe doi, 2001-2002, 2008-2009 și 2013-2014, a urmat un recul suficient de pronunțat, cu clasări pe 5, pe 7 și pe 6.

TOTTENHAM S-A ÎNTĂRIT, DAR…

Cât despre celelalte din ”Big 6” rămâne să ne lămurim în săptămânile următoare. Tottenham s-a întărit, Pochettino a adus jucători interesanți și versatili, ceea ce-l ajută, el însuși fiind un antrenor versatil, dar impresia e că ceva lipsește la ”Spurs” pentru a fi la înălțimea celor două. La fel și la Arsenal, care a transferat bine pe zona ofensivă (Pepe) și pe cea de creație (Ceballos), dar nu și pe zona defensivă. Cât despre United și Chelsea, protagoniste ale unui timpuriu duel direct, nu se pot spune prea multe. Mai ales că acest 4-0 de pe ”Old Trafford” a fost mai degrabă mincinos față de realitatea din teren. N-au echipe rele, dar în niciun caz la nivelul celor trei de pe podium, în plus lipsa de experiență a antrenorilor poate fi un handicap. Pentru ele, ca și pentru Arsenal, locul 4 și calificarea directă în Champions League, eventual un parcurs bun în Europa League, par a fi țelul acestui sezon.