Suntem în plin campionat european și e normal ca interesul oamenilor să fie îndreptat în mare parte spre acest eveniment. Așa se întâmplă mereu când avem turnee finale, iar în aceste zile se mai dispută și Copa America. Într-o vară fără așa ceva, plecarea lui Sergio Ramos de la Real Madrid, oficializată, nu la nivel de zvonuri, ar fi stârnit cu siguranță mult mai multe discuții decât se întâmplă astăzi.

Raportându-ne la cât de mut s-a vorbit și la câte s-au vehiculat în lunile trecute pe această temă, știrea nu se poate spune că a trecut neobservată, dar nici valuri prea n-a făcut. Și totuși vorbim despre căpitanul lui Real Madrid, unul dintre cei mai galonați fotbaliști ai planetei, cu o vitrină de trofee absolut impresionantă. O singură cupă îi lipsește lui Ramos, Europa League, dar asta nu e din vina lui, ci dintr-un fapt cât se poate de simplu, el n-a jucat niciodată în această competiție în tricoul lui Real Madrid. Timpul nu e pierdut însă, căci Sergio nu pare dornic să se pensioneze.

Câteva lucruri se desprind din această poveste și cred că merită să ne desprindem și noi de European pentru câteva idei. Niciun jucător, fie el și foarte mare, nu e mai presus de un club, mai ales dacă respectivul club e Real Madrid. Sergio Ramos ar fi trebuit să știe asta. Cred că, de fapt, și știe, dar poate că a vrut să-și forțeze norocul. Nu și-a găsit însă omul, în persoana lui Florentino Perez. Spre deosebire de Modric, care a acceptat ceea ce i s-a propus, Ramos a vrut mai mult, gândindu-se pesemne că și clubul are o datorie față de el. Strategia a fost însă proastă, iar lacrimile de acum sunt un pic tardive. Cosmetizată bine, ceremonia de despărțire a ”căpitanului” a oferit și două momente numai bune de plasat între semne de exclamare. ”Mai devreme sau mai târziu mă voi întoarce”, a zis el, iar ulterior a făcut un alt comentariu destul de incitant: ”Deocamdată nu sunt președintele lui Real Madrid”. Deocamdată, interesant.

Cei ce-l cunosc pe Ramos vorbesc de un caracter extraordinar de puternic. Care l-a și ajutat, de altfel, enorm în carieră. Dar și de un orgoliu destul de mare. Care poate că l-a ajutat în carieră, dar în niciun caz nu l-a ajutat în aceste ultime negocieri, căci a avut în față un at caracter puternic și un alt mare orgolios, pe Florentino. E foarte posibil însă ca acest orgoliu să-l determine pe Ramos să facă, mai târziu, pasul spre o eventuală candidatură la scaunul de președinte. Eventual sprijinit și de alte legende ale clubului ”blanco”, Casillas, poate Raul, care, în paranteză fie spus, cred că aștepta în această vară o promovare spre banca tehnică a primei echipe, eventual Guti, eventual Morientes, Hierro, Del Bosque, de ce nu Cristiano Ronaldo, toți aceștia îndepărtați în momentul în care Florentino a decis că nu mai are nevoie de ei.

Poate că o întrebare trebuia pusă din capul locului. Și chiar vă invit să vă expuneți părerea. Ar fi meritat Sergio Ramos o prelungire în condițiile solicitate de el (doi ani și același salariu) după ceea ce a arătat pe teren în ultimele luni? Mai degrabă nu, zic eu. Ramos a jucat 5 meciuri mari și late în acest 2021 care a fost groaznic pentru el din punct de vedere al sănătății. Și să nu uităm că are 35 de ani.

O altă întrebare e generată însă automat. Ar fi meritat Sergio Ramos o prelungire în condițiile solicitate de el ținând cont de tot ceea ce a făcut pentru Real Madrid? Din nou vă invit să comentați. Poate că da, zic eu, dacă vremurile ar fi fost normale. Totuși meritele lui Ramos sunt uriașe atunci când vine vorba de ultimii ani. Fie și dacă ne gândim doar la golul din finala Ligii cu Atletic, cea din 2014, care a adus clubului ”la decima”. Fără golul ăla cine știe cum s-ar fi scris istoria anilor ce au urmat.

Și încă o întrebare: Cât de mult ar trebui să conteze sentimentele în fotbalul de azi? Ceva mă face să cred că și Zidane ar avea ceva de spus pe tema asta.

Eu cred că Ramos a greșit, căci de la Florentino Perez nu ne așteptam la altceva. E tipul de afacerist rece, fără scrupule, rapace uneori. Așa a făcut primul miliard de euro, așa a făcut din Real Madrid clubul care e azi. Câteodată e bine să știi să lași de la tine, mai ales dacă nu demult spuneai că pentru Real Madrid ai juca și gratis. Se pare că nu e chiar așa. Prin plecarea lui Ramos, Florentino economisește zeci de milioane bune, dacă judecăm și impozitele, care în vremurile de azi contează mai mult decât trecutul unui jucător, fie el deja legendar.

Ce va face Sergio Ramos de-acum înainte o să ne lămurim. Va găsi un club care să-l vrea, chit că am senzația că nu atât de multe precum credea el prin decembrie, când s-a contrat pe tema prelungirii cu Florentino într-un hotel din Elche. Atunci, se pare, iar fi zis să facă planurile pentru sezonul viitor fără el. Iar Florentino n-a putut să spună altceva decât: muchas gracias.